Peştera Meziad și alte 5 atractii de neratat în zona Roșia Bihor
1. Stejarul secular din Remetea
Obiectiv de neratat în drumul spre peştera Meziad, stejarul secular de la Remetea este un arbore bâtrân de circa 400 de ani. Arborele aparține uneia din cele mai mari specii de stejari din România, stejarul pedunculat. Acest stejar crește activ timp de 200 de ani, având o longevitate ce atinge frecvent vârsta de 500 – 600 de ani. Este ultimul supravieţuitor al unei păduri seculare care se întindea cândva între satele Remetea şi Meziad. Considerat o adevărată emblemă a comunei Remetea, stejarul secular de circa 25 de metri înălțime și cu un diametru de aproape doi metri. Se află chiar la marginea drumului comunal 764C care leagă centrul satului de localitatea Meziad.
2. Peștera Meziad
Trecem de localitatea Remetea, urmând localitatea Meziad unde în centrul localității se virează stânga, urmărind indicatoarele. În apropiere de parcare se găsește cabana Meziad unde se poate servi masa. Încă 10 minute de mers pe jos de la parcare și ajungeți la peșteră. Poteca trece valea și urcă până la portalul de 10m lățime și 16m înălțime.Este una dintre cele mai interesante peşteri amenajate în scop turistic din carstul Munţilor Apuseni şi are statut de arie naturală protejată, datorită bogăţiei şi diversităţii formațiunilor de peșteră, precum şi prezenţei uneia dintre cele mai mari colonii de lilieci din România.
Pe lângă depozitul de oase ce a aparţinut ursului de peşteră, descoperit în Sala Oaselor, în Peştera Meziadului au fost identificate şi urme ale existenţei omului preistoric. Accesul in pestera costa 30 de lei. Moara cu apă din Roșia se numără printre puținele mori care încă mai sunt în stare funcțională din județul Bihor. Așezată într-o zonă pitorească, destinația reușește să atragă numeroși turiști iubitori de natură și curioși de vechile tradiții.
3. Moara pe apă din Roșia
Ajungem la moară si suntem intampinati de proprietarul morii, domnul Burtic Gheorghe, care locuieşte langa moară cu sotia sa. Primitor si dornic să ne prezinte singura moară care mai funcţionează în prezent în zonă, domnul Burtic, ne trateaza ca pe invitati de cinste. Aflam de la dansul că moara a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, printr-un mecanism cu roată hidraulică cu palete, acţionată de dirijarea debitului văii. Dupa ce ne-a înveselit cu amintirile si binecuvantarile lui cu mir si tamaie si-a luat ramas bun de la noi printr-o demonstrație de cântat la vioara cu goarnă.
4. Peştera cu Cristale din mina Farcu Peştera
este singura peşteră din România accesibilă oricui îşi doreşte să descopere lumea strălucitoare a delicatelor cristale de calcit, accesibilă în trecut doar speologilor. Accesul în peșteră se face printr-o galerie minieră unde este amenajată o expoziție dedicată mineritului. Aici sunt expuse obiecte ce erau folosite în munca de zi de zi a minerilor, precum și diferite mostre de bauxită. După o incursiune în muzeul minier, traseul continuă spre peștera propriu zisă, care deşi este mică, este bogat împodobită cu cristale de forme diverse. Punctul terminus este un balcon, de unde vizitatorii pot admira celebrele discuri de Farcu și „Libelulele de cristal”. Accesul in pestera costa 30 de lei
5. Stanu Cârnului
Traseul porneşte din parcarea Peşterii cu Cristale din Mina Farcu, comuna Roşia. Pe primul panou pe lângă prezentarea traseului există şi o hartă stilizată a traseului. Traseul marcat cu punct albastru are o lungime de 1,3 km si porneşte cu un urcuş lejer pe păşunea comunală. Până la intrarea în pădure se mai întâlnesc 2 panouri tematice. La intrarea în pădure după 15 minute se atinge diferenţa maximă de 70 metri faţă de punctul de pornire.
De la intrarea în pădure se merge pe o potecă timp de 5 minute până la punctul de belvedere de la Stanu Cârnului (650 metri faţă de pornire). Aici este amenajat un balcon din lemn care se află la circa 1 metru de buza stâncilor care au circa 50 metri. Punctul de belvedere de la Stanul Cârnului oferă turiştilor o frumoasă panoramă asupra sectorului amonte al Văi Lazurilor.
