Salbaticie in Apuseni – IC Ponor – Poiana Onceasa – Padis
Traseul începe de la cantonul silvic Runcul Ars la o distanţată de 4km de satul de vacanţă IC Ponor pe un drum forestier care coteşte spre dreapta înainte de cabanele părăsite. Trecem podeţul peste Someșul Cald urmând un drum ce urcă pe Valea Alunului Mic până ajungem la o răscruce de drumuri. De aici mergem mai departe pe drumul din dreapta, pe marcaj cruce albastră urmând drumul forestier care şerpuieşte în pădurea plin de vegetaţie. Pe alocuri apar poieniţe pline cu ghiocei, moment numai bun pentru un mic popas.
După 3 km ajungem la capătul drumului forestier într-o poieniţă de unde se dă startul unei urcări pieptiş în pădure pe o pantă umblată care urcă spre vârful alunul. În pădure găsim urme de cerb şi căprioare dar zona este locuită şi de mistreţi şi urşi. Panta se accentuează şi mai tare, urcând în serpentine printre brazii căzuţi.
Trecem pe lângă vârful Alunul şi începe o mică coborâre spre poiana Onceasa. Zona este împânzită de peşteri spectaculoase, probabil intr-un episod următor vom vizita şi voi prezenta şi aceste locuri. Ajungem şi la intrarea în poiana Onceasa unde ne întâmpină urmele iernii prelungite şi şiruri de râuleţe dar şi o pajişte de brânduşe mov foarte spectaculoase. Poiana Onceasa este un loc mirific, în care pajiștile întinse presărate cu pâlcuri de molizi și brazi îi dau aspectul unui parc.
După un mic popas ne îndreptăm spre un alt urcuş si căutăm marcajul banda galbenă care ne duce sus pe creastă, la Piatra Tălharului. Urcarea durează în jur de jumate de oră dar la partea finală dăm deja de pantă cu zăpadă şi trebuie să fim mai atenţi.
Ajunşi la Piatra Tălharului dăm de un alt anotimp. Aici suntem în plină iarna cu zăpadă abundentă dar din păcate apoasă și neplăcută.
Urcăm pe Piatra Tălharului pentru a ne bucura de panoramă splendidă şi pentru câteva fotografii de grup, după care ne grăbim să continuăm drumul care pare nesperat de umed.
În condiţii normale de meteo în luna mai, pe această creastă trebuia să găsim o câmpie de brânduşe colorate iar pe noi ne-a întâmpinat încă un strat gros de zăpadă care ne-a încetinit peste măsură… Am traversat creasta în deşertul de zăpadă şi am coborât spre Poiana Vărășoaia punctul final fiind Padiş.
Cum am spus mai devreme, link-ul spre traseul din vara 2019, Piatra Tălharului – Padiş şi traseul GPS al acestei ture, le găsiţi în descriere.
Traseu GPX: https://tinyurl.com/onceasa-padis