august 2024

Poarta Zmeilor si Balconul de pe Bedeleu 

Distanta: 14 km, dus/intors
Durata: 8 ore cu multe poze si filmare
Elevatie: 856m

Aventura noastră începe din Sălciua de Jos, unde vom explora mai întâi spectaculosul traseu către Balconul de pe Bedeleu. Însă, rămâneți până la final, pentru că am pregătit și un alt traseu surpriză, într-o locație diferită, care va fi un adevărat bonus!
La ieșirea din Sălciua de Jos, pe dreapta, ne întâmpină puntea suspendata peste râul Arieș. Aici începe traseul nostru, marcat cu cruce roșie. Traversăm cu atenție podul, ale cărui scânduri par nesigure, dar pot fi parcurse cu ușurință. Am observat localnici trecând cu o siguranță de parcă ar merge pe un pod solid de beton. După pod, marcajul ne ghidează la stânga prin tufișuri, iar apoi ajungem pe un drum deschis, care duce direct spre satul Sub Piatra. Cei care doresc pot ajunge aici cu mașina, dar vor pierde experiența unică a traversării podului suspendat.

Ajunși la drumul pavat, alegem ramificația spre stânga și trecem peste un pod mic. Suntem acum pe poteca tematică „Pietrele Vorbitoare”. Aceste poteci tematice se deosebesc prin panourile informative amplasate de-a lungul traseului. Până la Balcon ar trebui să întâlnim cinci astfel de panouri. După o scurtă urcare, cotim la dreapta, continuând ascensiunea. Intrăm în pădure și urmăm poteca de-a lungul unei curbe de nivel, într-o urcare ușoară. După puțin timp, ajungem la o troiță cu marcaj și panoul nr. 3, situat la marginea pădurii. De aici, avem o priveliște superbă asupra văii Arieșului și satului Sălciua, dar și spre abrupturile calcaroase ale Bedeleului.

Începem un urcuș mai susținut prin vegetație, iar apoi continuăm urcarea treotat prin pădure până ajungem la poiana Șipote, unde un indicator ne direcționează spre cascada cu același nume. Începem coborârea cu grijă, pe rădăcinile solide ale copacilor. Atenție, pe vreme umedă poteca poate deveni alunecoasă, iar balustrada, destul de subredă, nu oferă prea mult ajutor. Ajungem la minunatele cascade de travertin, cu înălțimi de până la 20 de metri – un spectacol natural de neuitat. Apa calcifică vegetația din jur, mai ales mușchiul, creând un efect spectaculos.

După ce revenim în poiana Șipote, pornim spre a doua parte a drumeției, îndreptându-ne spre stâncile calcaroase ale Bedeleului, până sus la Balconul de pe Bedeleu. Urmăm marcajul cruce roșie, care se intersectează cu triunghiul roșu, un alt traseu ce merge pe curba de nivel până în lunca Arieșului. Continuăm urcarea treptată prin pădure, traversând pâraie care alimentează cascada. De aici mai avem aproximativ două ore până la Balcoane. În prima parte, trecem printr-o pădure răcoroasă, unde poteca este bine marcată, iar decorul natural creează senzația unui parc frumos amenajat. Apoi poteca cotește brusc la dreapta și urcăm pe stânci, urmate din nou de o porțiune împădurită, presărată cu blocuri de stâncă uriașe.

Ajungem la o secțiune mai dificilă, cu rădăcini și grohotiș mărunt. Recomand să aveți încălțăminte adecvată pentru aderență – urcarea poate părea realizabilă, dar coborârea fără echipament potrivit poate deveni periculoasă. Marcajele sunt mai rare, însă poteca este bine bătătorită. Pe măsură ce urcăm, primele stânci devin vizibile, iar la o cotitură, se deschide o priveliște spectaculoasă cu râul Arieș șerpuind printre munți – doar un preludiu pentru ceea ce urmează.

După încă o urcare scurtă, întâlnim un mic indicator care ne abate doar 30 de metri spre un balcon din lemn. Panorama este pur și simplu uimitoare – un loc de neuitat pentru oricine ajunge aici. Totuși, mai avem de vizitat un ultim obiectiv: la câteva minute de la răscruce, coborâm pe potecă și găsim Poarta Zmeilor și peștera cu același nume. Poarta Zmeilor este un arc natural de piatră, format prin surparea galeriei peșterii din apropiere – un loc impresionant și încărcat de mister.

Detunata Goală

Distanta: 3 km, circuit
Durata: 2.15 ore cu multe poze si filmare
Elevatie: 189 m

Și, așa cum v-am promis, mai păstrez încă o prezentare despre un loc cu o belvedere spectaculoasă: Detunata Goală. Pentru a ajunge acolo, punctul de plecare este localitatea Bucium, situată în Munții Metaliferi, la aproximativ 16 km de Abrud. Odată ajunși în centrul comunei, un indicator spre stânga ne ghidează către Detunata Goală. Drumul este recent asfaltat până aproape de începutul traseului. Circuitul durează între 1 și 1,5 ore și urmează marcajul punct roșu. Noi am ales să parcurgem traseul în sens invers acelor de ceasornic.

Drumul este unul forestier, urcând ușor în spatele crestei Detunatelor. La un moment dat, marcajul indică o cotitură bruscă spre stânga, direct în pădure, unde începe o urcare susținută de câteva minute bune. Ajungem la un loc cu căderi de stânci, peste care trecem cu atenție. După câteva minute de urcare, atingem creasta. Priveliștea de sus este impresionantă și frumoasă. Totuși, trebuie să fii atent, deoarece poteca poate deveni alunecoasă, iar pe vârf, terenul este stâncos și destul de îngust. Dacă a plouat recent, poate fi periculos. Iar pe timp de iarnă, traseul este închis. De pe creastă se văd satele din zonă, Vârful Bihor și mina de cupru de la Roșia Montană.

Detunata Goală a primit această denumire de la localnici încă din vechime. Se spune că atunci când coloanele masive de bazalt se desprindeau și se prăbușeau spre poalele masivului, zgomotul puternic răsuna în vale, asemenea unei detunături. La poalele Detunatei găsești numeroase stânci sfărâmate, dovadă a prăbușirii acestor coloane. Denumirea de „Goală” vine de la lipsa vegetației pe versantul vestic, unde doar ici colo se găsesc plante. Pe creastă și pe laterale, însă, vegetația este mai bogată.

Un fenomen interesant este circulația aerului rece printre coloanele de bazalt căzute, acum acoperite de vegetație. Chiar și vara, simți o răcoare neobișnuită, ca și cum aerul rece vine de sub pământ, formând un adevărat frigider natural. Detunatele au fost declarate rezervație naturală încă din 1936. Deși accesul este ușor, locul nu este foarte turistic, păstrându-se astfel ca un colț de natură neatins.